Comuna Cuca este asezata in partea de sud-est a Romaniei, Podisul de Jos al Moldovei, fiind parte componenta a judetului Galati (fost Covurlui). Coordonatele geografice sunt: 45°44′ latitudine nordica si 27°54′ latitudine estica. Distanta dintre latura de Est si cea de Vest este de aproximativ 1,5 km, iar intre latura de Nord si cea de Sud de aproximativ 4 km.
Diferenta de nivel din partea cea mai de jos (cota 110 fata de nivelul marii, care se gaseste la sudul localitatii) si cota cea mai de sus (160 m, in partea de nord) este de 50 m.
Vatra satului (intravilan) este de circa 388 ha, cu tendinta de extindere. Constructia locuintelor (caselor) taranilor din comuna sunt amplasate de o parte si de alta a paraului sec Lozova si a cailor de comunicatie ce intersecteaza si strabat localitatea (Galati-Cuca-Baleni, Cuca-Rediu, Cuca-Fartanesti si Cuca – sat Lupele, care apartine de comuna Pechea) si majoritatea sunt orientate fie cu fata la rasarit, fie la Soare Apune.
Date istorice
Cercetarile arheologice facute incepand cu anul 1950 in zona Valului lui Athanaric a dus la descoperirea urmelor unei asezari din perioada tarzie a epocii bronzului in zona albiei majore a paraului Lozova, care trece prin mijlocul comunei. Tot pe acelasi parau, in satul Cotros, in dreptul casei lui Ghita Lupu s-a gasit o moneda de argint din anul 216 e.n de la Caracalla, descoperire care ne face sa credem ca aici a fost o asezare a dacilor liberi. La Fantana lui Panait sau Rediul Cucului s-a descoperit o asezare si o necropola din sec. al IV-lea e.n., care se intinde in curtile si gradinile locuitorilor.
In legatura cu numele de Fantana lui Cucu au circulat mai multe legende populare. Una din ele povesteste ca numele de Cuca vine de la caciula domneasca care se numea cuca. Se spune ca Petru al Raresoaiei in drumurile sale, cand facea negot cu peste, a poposit prin aceste locuri care erau acoperite cu paduri seculare. La un popas facut in padurea situata la nord de localitatea noastra si care poarta numele de Rares si astazi, si-ar fi pierdut cuca domneasca, de unde si-a luat denumirea satul care dainuie pana astazi. O alta legenda transmisa tot din batrani si care este cunoscuta si in unele documente din arhiva bisericii „Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune ca denumirea actuala a comunei vine de la rediul Cucului, un desis de padure ce porneste din spatele cimitirului bisericii si coboara la fantanile de langa primaria Cuca.
Versiunea cea mai sigura si acceptata de cei mai multi cercetatori si istorici ne arata insa ca aceasta denumire vine de la un anume Cucu, care a venit in transhumanta de dincolo de Carpati de la izvoarele Oltului
